DRUGHINEÁȚĂ, drughinețe, s. f. (Reg.) Drug (de lemn) scurt și gros. – Cf. drug.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

drughineáță s. f., g.-d. art. drughinéței; pl. drughinéțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

drughineáță f., pl. ete (cp. cu drăghinar și truchinar). Nord. Lemn nedespicat (mereu). Prăjină scurtă (ca cea de care e legată cĭutura). – Și durgh- (Șez. 30, 293). V. ghĭonder.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink