DRĂCOÁICĂ, drăcoaice, s. f. 1. Ființă imaginară de sex feminin, considerată (ca și dracul) drept întruchipare a spiritului rău. 2. Fig. Femeie sau fată rea, plină de păcate, crudă; (în special) fată sau femeie tânără, vioaie, isteață, ispititoare, care se ține de pozne; diavoliță. – Drac + suf. -oaică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DRĂCOÁICĂ ~ce f. 1) Ființă imaginară de sex feminin, simbolizând răul. 2) fig. Femeie rea, afurisită, diavoliță. 3) fam. glumeț Fată sau femeie isteață, vioaie și ispititoare, care se ține de pozne, diavoliță. /drac + suf. ~oaică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRĂCOÁICĂ s. 1. diavoliță, tartoriță, (rar) diavoloaică, (reg.) sarsaoroaică, tărtăroaică. (O ~ din mitologia populară.) *2. v. ștrengăriță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

drăcoáică s. f., g.-d. art. drăcoáicei; pl. drăcoáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

drăcoáĭcă #f.# (oaĭ o silabă) #f.#, #pl.# e. Nevasta draculuĭ. #Fig.# Femeĭe rea. Fată neastâmpărată.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink