DISTRIBUTIV, -Ă, distributivi, -e, adj. 1. (În sintagmele) Numeral distributiv = numeral care arată repartizarea obiectelor în grupuri exprimate numeric. Atenție distributivă = atenție care poate fi îndreptată în mai multe direcții în același timp; atenție dispersată; p. ext. lipsă de concentrare; neatenție. 2. Caracterizat prin distributivitate. – Din fr. distributif, lat. distributivus.