Definiția cu ID-ul 958594:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DIMITRIE gr. Δημήτριος; primii cu acest nume: D. din Phalera și D. Poliorketes, regele Macedoniei, Δημήτηρ < zeița Ceres. I. Terminația calend. ie se elimină în practică. 1. Dimitr/u frecv. (Rel; 16 B I 30); -a f. (Dm;. P11); -an (16 B I 79); -ana, j-ță (Sd XI 101) -escu, -ești s. 2. + iu, sufix grec: Dimitriu, variantă la Dimitrescu. II. 1. Dumetru, cu e în temă, ca Sumedru(17 B IV 191). 2. Dumetraș, unchiaș, munt. (Sd XXII 371). 3. Literar: Demetr/u, -iescu. III. 1. Dumitr/u b., -a f., este forma comună, cea obișnuită; -e (Mar) vocativ, (ca Petre), -escu; -escul, Matei fiul lui Hrizea 1692 (RI XII 253); -ești, -eni ss.; -ică. 2. Cu afer. și sincope progresive: Mitru a) Mitra jupan (16 B IV 417); – f. (P2); – dobr. (RI XI 210); – f., olt. (AO XV 368); Mitru și Mitra ar. (Fărș); Mitr/e (Bîr II); -ea; -eni și -ești ss.; Mitroi, act.; *Mitroniu > Metroniu Aurel, b) Mitu frecv. (Dm); -l (Dm; Sd XXII 385); vlah Serbia (DR IV1); Mita însă < Domita < Dometie; Mită f. ar.(Fărș); b.(Sd XVI); Mitĭ, ar. (Ant Ar) + -ac; Mitacu din Iași (Cat gr I); + -ache: Mitache (Bîr II) > Tache Ionescu; Mitachi > Tachi. ar (Fărș); cf. gr. Tάχης (But); c) Mit/e; -ea; -escu, Filon, prof.; -ești s.; d) Miti/că, frecv. -ci, -ciu. (Bîr I și II); Mitică > Tică; Ticoiu, Șt. (VM); e) Mitiu, dobr. (RI XI 204); Gh. (Șchei III); f) Mitoi; g) Mituș; -a f. (16 B I 36); -ca, Badea (17 B III 213); > probabil Tușchie (17 B II 1) și Tușa f. (16 B I 36); h) Mituc, S. (Mih; C. Bog); i) + adj. bun; Mitibun, Stan, 1616 (Mus 50). 3. Dumitrache, frecv.: Mitrache (IO 47); Mitraichi (Am); Trache, Cereșanu (BCI XII 141); – din Măneci; Trăchioiu (Ceraș, r. Teleajen). 4. + -an: a) Dumitran, munt., 1604 (17 B I 2; II 408; BCI X 99); mold. (ib. IV 185); ard. (Ard 1238) -a (P Bor 41, etc.); b) Mitran (Am); – călăraș, 1655 Sd IV38); Mitrană, St. (Mz PI. acte); Mitrani, act.; Mitrănescu, M.; Mitrăngești moșneni (17 B I 91). Mitrana f. (Sd XI 264; Puc); cu sincopa lui r, Mitana f. (RS); e) Tranea (Ard); Trănescu, act. 5. a) Dumitraș (Sd XXII 156). b) -co, Dumitrașco, frecv. în doc. și cronici; c) Dumitrașcul (AO XXII 156); d) Mitrașcul (Ard; Paș); e) Trașcă, Morcov (AO XXII 78); Trășculescu, Ioan, act.; prob. Trațco (Sd XI77); f) -așin: Dumitrașin (16BV 147). 6. Dumitrel, -ea (17 B II 410); + Vlad: Vladumitrel (Paș). 7. Dumitrică: Mitrică (Meșt Cr); Mitrecu (Vit 5); Trică (Sur XXII). 8. Dumitriță, Lupul (AO XVIII 474) și numele unei plante; Mitriță, Constantinescu, prof.; Triță, Făniță, act.; 9. Trițul, 1727 (Paș). Sincopat Mitiță; Tiță (Buc.). 10. *Dumitrucu; Trucu, Cîndea (An C III 315); Trucă, R. și Truca (16 B 1144); Truică, Vas., act.; Truicul (16 B V 366); prob. cu sincopa lui r: Túcă, C-tin (Paș) Dumitruș: a) -el (17 B I 306); Trușeni, Trușești ss. b) Trușan din Laiova (16 B I 80; 17 B I 172); -i s. Trușăneanu (Sd XXI). c) Trușcă (Am); – Bratu, frate cu Dumitru Bratu (AO XXI 199); Trușco (C Ștef); -vici (Dm); Troșcă act. Trușculescu, C., act. 12. Dumitruță cu afer. succesivă: Mitruț (Meșt Cr); Truța, Ioan, moț (Met 100); Truță și Truțu, V.; Truțea (13 – 15 B 44); Truție boier (Div 50); Truțescu, act. 13. Dumitrul > Trulescu, olt., zis și Stancioniu, act.; Dumitreasa, marital. 14. + Miná: Mintronuț, S. buc. sec. 18. IV. Din lat. Sanctus Demetrius: Sămetru, sărbătoare (Enc.). 2. Sămedru, idem (Cara); Sîmedru sărb. olt.; Simiedriu sărb. ard. (Ard II 74); Sîmedrea b. (Moț); Sumedru, ar. (Ant Ar); – Tec I; Ard; R Gr); Sumedrea (Viciu 31). 3. Simedru (id. ibidem); – fiul lui St. Drăgoeș (17 B IV 410); Simedriu, vecin (17 B III 54; Ard II 194); Simedrea, fam. act; Simidreni s. (16 B I 181); m-rea Simidreni, 1524. 4. Medru, Nezu, munt. (BCI XII 141); Medra, (Met 179); Medre, S., ard. (Met 100); -a, pictor. 5. Apropieri: Mădrin, olt.; Medrega,(Cras 124). 6. Prin metateză Semendria oraș sîrb pe Dunăre, < *Simendru < Sinmedru scris și Smederevo (An C III 283, 511). Cf. și Asimedria nume ar. de persoană în „Macedonia” greacă (But), și Smedorova (cetatea veche din tg. Roman (< *Sumedrova), amintită de D. Cantemir. V. 1. Ipocoristice la aromîni: Mitri și Mitruș bb., Mitra f., Mitu, Tușia și Tușiu (Cara). Cf. ngr. Mήτρος, cu met. Mήρτος; Mήτος, Mημñς, ipocoristice din Dimitrios (But). Mirta b. (D Cpol). 2. Din gr. Mημñς; a) Mima, țig. (16 B I 8); b) Mimi, Nicoli-Ioan, birău al Companiei de negoț (Braș); – Ianachi, 1821 (Sd XXII; Am 58); Mimiĭ t. (Mus); -u t. lîngă Iași (Sd XV 116) și s.; Mimiu cartier în Ploești. 3. Din blg. Mицо ipoc. < Dimitrie (Weig):Mițu ard. (Paș).