difuzor, dispozitiv de transformare a undelor electromagnetice ale unor curenți electrici în putere sonoră, prin punerea în vibrație a unei membrane sau a unui cornet. Folosit inițial în dispozitive de radiorecepție, d. a devenit parte componentă a sistemelor de redare sonoră (picup, magnetofon* etc.), unde se întrebuințează uneori două sau chiar multe d. în scopul redării stereofonice* a înregistrării sau corespunzător diferitelor benzi de frecvență* (sunete joase, medii, înalte). V. megafon (1).