DICȚIONAR, dicționare, s. n. 1. Lucrare științifică cuprinzînd cuvintele unei limbi, așezate de obicei în ordine alfabetică și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină. Dicționarul limbii romîne literare contemporane. Dicționar ruso-romîn. ▭ Deliu era singur. Sta la birou c-o carte și c-un dicționar dinainte. BART, E. 348. [Antioh Cantemir] se apucase de un dicționar rusesc și francez. NEGRUZZI, S. II 157. 2. (Urmat de determinări) Culegere în ordine alfabetică a termenilor privitori la o anumită știință, artă, ramură a tehnicii explicați în aceeași limbă sau traduși într-o limbă străină. Dicționar medical. Dicționar istoric. Dicționar geografic. Dicționar tehnic. – Pronunțat: -ți-o-.