2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZUNIRE, dezuniri, s. f. (Rar) 1. Desfacere, dezlipire, separare. 2. Dezbinare, neînțelegere, vrajbă. – V. dezuni.
DEZUNIRE, dezuniri, s. f. (Rar) 1. Desfacere, dezlipire, separare. 2. Dezbinare, neînțelegere, vrajbă. – V. dezuni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
dezunire sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: dezuni] (Rar) 1 Desfacere. 2 Dezlipire. 3 Separare. 4 Învrăjbire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNIRE, dezuniri, s. f. (Rar) Despărțire; fig. lipsă de solidaritate; dezbinare, neînțelegere, vrajbă. Aceste intrigi... aduseră dezunirea în toată emigrațiunea. GHICA, A. 765.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) 1. A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. 2. A (se) dezbina, a (se) învrăjbi. – Din fr. désunir.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) 1. A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. 2. A (se) dezbina, a (se) învrăjbi. – Din fr. désunir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
dezuni vtr [At: TDRG / Pzi: ~nesc / E: fr désunir] (Rar) 1-2 A (se) desface. 3-4 A (se) dezlipi. 5-6 A (se) separa. 7-8 A (se) învrăjbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizuni v vz dezuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizunire sf vz dezunire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A despărți; fig. a dezbina, a învrăjbi. [Se legară] să lupte pe față și pe sub mînă împotriva dușmanilor ce ar mai voi să le strice frăția și să-i dezunească. ISPIRESCU, M. V. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DEZUNI dezunesc tranz. rar A face să se dezunească. /dez- + a uni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DEZUNI mă dezunesc intranz. rar 1) (despre obiecte unite) A se desprinde unul de altul sau dintr-un tot. 2) (despre comunități) A-și pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrăma; a se dezagrega. 3) (despre două sau mai multe persoane) A trăi în vrajbă; a se vrăjmăși; a se dușmăni; a se învrăjbi; a se urî. /dez- + a uni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezunì v. 1. a despărți ce era unit; 2. fig: a învrăjbi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* dezunésc v. tr. (fr. désunir). Despart, stric unirea (propriŭ și fig.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezunire (rar) (desp. de-zu-/dez-u-) s. f., g.-d. art. dezunirii; pl. dezuniri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezunire (rar) (de-zu-/dez-u-) s. f., g.-d. art. dezunirii; pl. dezuniri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezunire s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezunirii; pl. dezuniri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezuni (a ~) (rar) (desp. de-zu-/dez-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, 3 sg. dezunește, imperf. 1 dezuneam; conj. prez. 1 sg. să dezunesc, 3 să dezunească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezuni (a ~) (rar) (de-zu-/dez-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, imperf. 3 sg. dezunea; conj. prez. 3 să dezunească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezuni vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, imperf. 3 sg. dezunea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezunească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezuni
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
desunesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZUNIRE s. v. animozitate, ceartă, conflict, despărțire, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, separare, vrajbă, zâzanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezunire s. v. ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DESPĂRȚIRE. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DlSCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. SEPARARE. VRAJBĂ. ZÎZANIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNI vb. v. despărți, dezbina, învrăjbi, separa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezuni vb. v. DESPĂRȚI. DEZBINA. ÎNVRĂJBI. SEPARA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se dezuni ≠ a (se) uni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A dezuni ≠ a îmbina, a împreuna, a uni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-zu-, dez-u-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: de-zu-ni, dez-u-ni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: IVO-III | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezunire, dezunirisubstantiv feminin
- 1. Desfacere, despărțire, dezlipire, separare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desfacere despărțire dezlipire separare
- 2. Dezbinare, neînțelegere, vrajbă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezbinare neînțelegere vrajbă
- Aceste intrigi... aduseră dezunirea în toată emigrațiunea. GHICA, A. 765. DLRLC
-
etimologie:
- dezuni DEX '98 DEX '09
dezuni, dezunescverb
-
- [Se legară] să lupte pe față și pe sub mînă împotriva dușmanilor ce ar mai voi să le strice frăția și să-i dezunească. ISPIRESCU, M. V. 47. DLRLC
-
etimologie:
- désunir DEX '98 DEX '09