dezaxat, ~ă [At: TITULESCU, D. 720 / Pl: ~ați, ~e / E: dezaxa] 1 a (D. corpuri sau părți ale lor) Care s-a abătut de la o axă (normală) dată. 2-3 smf, a (Fig) (Persoană) care se abate de la linia normală de comportare, pierzându-și echilibrul moral (și mintal). 4 (Fig; d. mintea, manifestările etc. oamenilor) Care trădează o persoană dezaxată (3).