opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezancolare sf [At: DN2 / Pl: ~lări / E: dezancola] (Frr) Dezlipire.

DEZANCOLARE s.f. Acțiunea de a (se) dezancola și rezultatul ei. ♦ (Text.) Îndepărtare din țesături a masei de încleiat; descleiere. [< dezancola].

dezancola vtr [At: DN3 / Pzi: ~lez / E: fr désencoller] (Frr) 1-2 A (se) dezlipi.

DEZANCOLA vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A (se) descleia, a (se) dezlipi; a (se) produce operația de dezancolare. [< fr. désencoller].

DEZANCOLA vb. tr., refl. a (se) descleia. (< fr. déssencoller)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!dezancolare (desp. de-zan-/dez-an-) s. f., g.-d. art. dezancolării; pl. dezancolări

!dezancolare (de-zan-/dez-an-) s. f., g.-d. art. dezancolării

dezancolare s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezancolării

dezancola vb. → ancola

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZANCOLARE s. (TEXT.) descleiere. (~ unei țesături.)

DEZANCOLARE s. (TEXT.) descleiere. (~ unei țesături.)

DEZANCOLA vb. (TEXT.) a descleia. (A ~ o țesătură.)

DEZANCOLA vb. (TEXT.) a descleia. (A ~ o țesătură.)

Intrare: dezancolare
dezancolare substantiv feminin
  • silabație: de-zan-, dez-an- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezancolare
  • dezancolarea
plural
  • dezancolări
  • dezancolările
genitiv-dativ singular
  • dezancolări
  • dezancolării
plural
  • dezancolări
  • dezancolărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: dezancola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezancola
  • dezancolare
  • dezancolat
  • dezancolatu‑
  • dezancolând
  • dezancolându‑
 singular plural
  • dezancolează
  • dezancolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezancolez
 (să)
  • dezancolez
  • dezancolam
  • dezancolai
  • dezancolasem
a II-a (tu)
  • dezancolezi
 (să)
  • dezancolezi
  • dezancolai
  • dezancolași
  • dezancolaseși
a III-a (el, ea)
  • dezancolează
 (să)
  • dezancoleze
  • dezancola
  • dezancolă
  • dezancolase
plural I (noi)
  • dezancolăm
 (să)
  • dezancolăm
  • dezancolam
  • dezancolarăm
  • dezancolaserăm
  • dezancolasem
a II-a (voi)
  • dezancolați
 (să)
  • dezancolați
  • dezancolați
  • dezancolarăți
  • dezancolaserăți
  • dezancolaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezancolează
 (să)
  • dezancoleze
  • dezancolau
  • dezancolară
  • dezancolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezancolare, dezancolărisubstantiv feminin

etimologie:
  • dezancola DN

dezancola, dezancolezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.