Definiția cu ID-ul 950136:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
destuli, destulesc, vb. refl. – (reg.) A se îndestula, a se sătura: „Cu hore s-o destulit” (Papahagi, 1925: 204). – Var. a lui (în)destula (din destul < de + sătul) (MDA).