DESPOTÍSM s. n. Regim politic caracterizat prin puterea nelimitată și guvernarea arbitrară, neîngrădită de nici o lege, a despotului; absolutism, tiranie, autocrație; despoție (1). ♦ Fig. Comportare sau atitudine arbitrară; samavolnicie. – Din fr. despotisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

despotísm s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DESPOTÍSM s. v. tiranie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESPOTÍSM n. l) Formă de guvernământ în care puterea de stat se află în mâinile unui despot; tiranie. 2) Atitudine sau comportare de despot. /<fr. despotisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESPOTÍSM s.n. 1. Guvernare despotică; absolutism, tiranie. ♦ (Fig.) Purtare despotică, arbitrară; samavolnicie. 2. Despoție, autocrație. [Cf. fr. despotisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESPOTÍSM s. n. guvernare despotică; absolutism, tiranie. ◊ (fig.) comportare, atitudine arbitrară; samavolnicie. (< fr. despotisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

despotísm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*despotízm n., pl. urĭ (d. despot). Guvernare despotică, autoritate tiranică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink