DESHĂMÁ, deshám, vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. – Des1- + [în]hăma.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DESHĂMÁ deshám tranz. (cai) A scoate din ham. /des- + a [în]hăma
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A deshăma ≠ a înhăma
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
deshămá vb., ind. prez. 1 sg. deshám, 3 sg. deshámă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
deshám, a -hămá v. tr. Scot din ham, ĭaŭ hamurile.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink