opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desdăunat, ~ă a [At: DA ms / V: ~dau~, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: desdăuna] Despăgubit.

DESDĂUNAT, -Ă, desdăunați, -te, adj. Despăgubit. [Pr.: -dă-u-] – V. desdăuna.

DEZDĂUNA, dezdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Scris și des-. – Pr.: -dă-u-] – Pref. dez- + dăuna.

DEZDĂUNAT, -Ă, dezdăunați, -te, adj. Despăgubit. [Scris și desdăunat. -Pr.: -dă-u-] – V. dezdăuna.

dedemna v vz dezdăuna

desdauna v vz desdăuna

desdaunat, ~ă a vz desdăunat

desdăuna vt [At: MAIORESCU, D. I, 248 / V: ~dau~ / Pzi: ~nez / E: des- + dăuna] (Jur) A despăgubi.

DESDĂUNA, desdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Pr.: -dă-u-] – Des1- + dăuna.

DEZDĂUNA, dezdăunez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi. – Pronunțat: -dă-u-.

dezdăunéz v. tr. (d. daună, d. fr. dédommanger), Despăgubesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezdăuna (a ~) (desp. -dă-u-) vb., ind. prez. 1 sg. dezdăunez, 3 dezdăunează; conj. prez. 1 sg. să dezdăunez, 3 să dezdăuneze

dezdăuna (a ~) (rar) (-dă-u-) vb., ind. prez. 3 dezdăunează

dezdăuna vb., ind. prez. 1 sg. dezdăunez, 3 sg. și pl. dezdăunează

desdăunez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZDĂUNA vb. v. compensa, despăgubi, răsplăti.

dezdăuna vb. v. COMPENSA. DESPĂGUBI. RĂSPLĂTI.

Intrare: dezdăuna
  • silabație: dez-dă-u-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezdăuna
  • dezdăunare
  • dezdăunat
  • dezdăunatu‑
  • dezdăunând
  • dezdăunându‑
 singular plural
  • dezdăunează
  • dezdăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezdăunez
 (să)
  • dezdăunez
  • dezdăunam
  • dezdăunai
  • dezdăunasem
a II-a (tu)
  • dezdăunezi
 (să)
  • dezdăunezi
  • dezdăunai
  • dezdăunași
  • dezdăunaseși
a III-a (el, ea)
  • dezdăunează
 (să)
  • dezdăuneze
  • dezdăuna
  • dezdăună
  • dezdăunase
plural I (noi)
  • dezdăunăm
 (să)
  • dezdăunăm
  • dezdăunam
  • dezdăunarăm
  • dezdăunaserăm
  • dezdăunasem
a II-a (voi)
  • dezdăunați
 (să)
  • dezdăunați
  • dezdăunați
  • dezdăunarăți
  • dezdăunaserăți
  • dezdăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezdăunează
 (să)
  • dezdăuneze
  • dezdăunau
  • dezdăunară
  • dezdăunaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desdăuna
  • desdăunare
  • desdăunat
  • desdăunatu‑
  • desdăunând
  • desdăunându‑
 singular plural
  • desdăunează
  • desdăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desdăunez
 (să)
  • desdăunez
  • desdăunam
  • desdăunai
  • desdăunasem
a II-a (tu)
  • desdăunezi
 (să)
  • desdăunezi
  • desdăunai
  • desdăunași
  • desdăunaseși
a III-a (el, ea)
  • desdăunează
 (să)
  • desdăuneze
  • desdăuna
  • desdăună
  • desdăunase
plural I (noi)
  • desdăunăm
 (să)
  • desdăunăm
  • desdăunam
  • desdăunarăm
  • desdăunaserăm
  • desdăunasem
a II-a (voi)
  • desdăunați
 (să)
  • desdăunați
  • desdăunați
  • desdăunarăți
  • desdăunaserăți
  • desdăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • desdăunează
 (să)
  • desdăuneze
  • desdăunau
  • desdăunară
  • desdăunaseră
desdauna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dedemna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dezdăunat
dezdăunat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezdăunat
  • dezdăunatul
  • dezdăunatu‑
  • dezdăunată
  • dezdăunata
plural
  • dezdăunați
  • dezdăunații
  • dezdăunate
  • dezdăunatele
genitiv-dativ singular
  • dezdăunat
  • dezdăunatului
  • dezdăunate
  • dezdăunatei
plural
  • dezdăunați
  • dezdăunaților
  • dezdăunate
  • dezdăunatelor
vocativ singular — —
plural — —
desdăunat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desdăunat
  • desdăunatul
  • desdăunatu‑
  • desdăunată
  • desdăunata
plural
  • desdăunați
  • desdăunații
  • desdăunate
  • desdăunatele
genitiv-dativ singular
  • desdăunat
  • desdăunatului
  • desdăunate
  • desdăunatei
plural
  • desdăunați
  • desdăunaților
  • desdăunate
  • desdăunatelor
vocativ singular — —
plural — —
desdaunat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezdăuna, dezdăunezverb

etimologie:
  • Prefix dez- + dăuna. DEX '09

dezdăunat, dezdăunatăadjectiv

etimologie:
  • dezdăuna DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.