DECONTAMINÁRE, decontaminări, s. f. Acțiunea de a decontamina și rezultatul ei. – V. decontamina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DECONTAMINÁRE s.f. Acțiunea de a decontamina. ♦ Înlăturare a unui factor contaminant. ♦ Îndepărtare a activității nocive a corpurilor contaminate cu substanțe radioactive; dezactivare. [< decontamina, după fr. décontamination].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

decontamináre s. f. → contaminare
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECONTAMINÁ, decontaminez, vb. I. Tranz. A elimina radioactivitatea nocivă prin îndepărtarea (spălarea, filtrarea etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc. – Des1- + contamina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A DECONTAMINÁ ~éz tranz. (obiecte, spații etanșe) A curăța de substanțe radioactive (prin spălare sau prin alte mijloace); a dezactiva. /des- + a contamina
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECONTAMINÁ vb. I. tr. A supune operației de decontaminare. [Cf. fr. décontaminer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECONTAMINÁ vb. tr. a înlătura un factor contaminant; a îndepărta activitatea nocivă a corpurilor contaminate cu substanțe radioactive; a dezactiva. (< fr. décontaminer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decontaminá vb., ind. prez. 1 sg. decontaminéz, 3 sg. și pl. decontamineáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

decontamináre s.f. (fiz.) Acțiunea de înlăturare a unui factor contaminant ◊ „Din motive care nu au fost încă dezvăluite, apa radioactivă de la centrala nucleară Waterford din Connecticut a fost dirijată spre locurile de deversare obișnuite, în loc să fie îndreptată spre bazinul de decontaminare. R.l. 3 IV 75 p. 6. ◊ „De asemenea, 900 de militari, specialiști în decontaminări radioactive au venit în atol și lucrează în echipe, câte 12 ore pe zi.” R.l. 23 XI 78 p. 6. ◊ Decontaminarea reactorului accidentat al centralei nucleare de la Three Mile Island va dura conform declarațiilor oficiale aproximativ trei ani.” R.l. 19 VII 79 p. 6; v. și cordon sanitar (din des- + contaminare; cf. fr. décontamination; PR 1961; DT; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DECONTAMINÁRE (după fr. décontamination) s. f. 1. Înlătura a agenților nocivi sau contagioși din mediul înconjurător. ◊ D. radioactivă = eliminare a radioactivității nocive prin îndepărtarea (spălare, filtrare etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc. 2. Îndepărtare (la temperaturi foarte scăzute) a tuturor microorganismelor din interiorul vehiculelor spațiale, care urmează să fie lansate în spațiul cosmic sau să fie readuse pe Pământ, în vederea păstrării echilibrului ecologic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink