13 definiții pentru cățeli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂȚELI, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. 1. (Pop.; despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Reg.; despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Probabil lat. catullire (influențat de cățel, cățea).

CĂȚELI, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. 1. (Pop.; despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Reg.; despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Probabil lat. catullire (influențat de cățel, cățea).

cățeli [At: LB / V: cațali, cățăli / Pzi: ~lesc / E: cățel] 1 vt (D. femele de câine, vulpe, lup) A făta. 2 vr (Pop; d. animale) A se împerechea. 3-4 vr (D. boli) A se agrava (sau a reizbucni) Si: a se cățela (3-4), a se cățelări (3-4), a se încățela (3-4), a se încățeli (3-4). 5 vt (Buc) A ațâța 6 vt (D. ceapă) A încolți. 7 vr (D. ierburi) A se înțeleni. 8 vr (D. ierburi) A se îndesi. 9 vt (D. albine) A depune ouăle Si: a cățela, a cățelări (9), a încățela (9), a încățeli (9). 10 vr (D. bube, răni) A se întinde. 11 vr A se mări.

CĂȚELI, pers. 3 cățelește, vb. IV. (Popular) 1. Tranz. (Despre cățele, lupoaice, vulpoaice) A puia, a făta. 2. (Despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. (Atestat în forma regională cățăli) Lui Potcoavă îi luceau ochii de arșița ce-avea în el. Se părea că rana cu pricina nu merge bine. «Bubă ce se cățălește», cugeta în sine cu mare spaimă uncheșul- Petrea. SADOVEANU, N. P. 21.

CĂȚELI, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Din cățel.

cățelì v. 1. a se inflama și propaga (vorbind de un absces); 2. a se împreuna (vorbind de câini).

cățăla [At: DICȚ / Pzi: ~lez / E: cățeli css] (Reg) vr 1 (D. cățele, vulpi, lupoaice) A se împerechea. 2 vt (D. cățele, vulpi, lupoaice) A fata. 3 vr (D. boli) A se agrava. 4 vt (C. indică animale) A ațâța. 5 vi (Pan; d. ceapă) A încolți. 6 vr (D. iarbă) A se înțeleni. 7 vr (D. bube, răni) A se întinde. 8 vt (D. matca albinelor) A depune ouă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cățeli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cățelește, 3 pl. se cățelesc, imperf. 3 sg. se cățelea; conj. prez. 3 să se cățelească; ger. cățelindu-se

!cățeli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cățelește, imperf. 3 sg. se cățelea; conj. prez. 3 să se cățelească

cățeli vb., ind. prez. 3 sg. cățelește, imperf. 3 sg. cățelea; conj. prez. 3 sg. și pl. cățelească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CĂȚELI vb. v. goni, împerechea, împreuna, încrucișa.

cățeli vb. v. GONI. ÎMPERECHEA. ÎMPREUNA. ÎNCRUCIȘA.

Intrare: cățeli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cățeli
  • cățelire
  • cățelit
  • cățelitu‑
  • cățelind
  • cățelindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • cățelește
(să)
  • cățelească
  • cățelea
  • cățeli
  • cățelise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • cățelesc
(să)
  • cățelească
  • cățeleau
  • cățeli
  • cățeliseră
cațali
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cățăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cățeliverb

  • 1. popular (Despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. DEX '09 DEX '98
  • 2. regional (Despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lui Potcoavă îi luceau ochii de arșița ce-avea în el. Se părea că rana cu pricina nu merge bine. «Bubă ce se cățălește», cugeta în sine cu mare spaimă uncheșul Petrea. SADOVEANU, N. P. 21. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.