25 de definiții pentru scărmăna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂRMĂNA, scarmăn, vb. I. Tranz. 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. – Et. nec.

SCĂRMĂNA, scarmăn, vb. I. Tranz. 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. – Et. nec.

scărmăna [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie, 64v/19 / V: (reg) ~ălm~, ~ălmâna, ~mâna / Pzi: scarmăn, (reg) scarmen / E: ml *excarminare] 1 vt (C. i. lână brută, bumbac etc.) A desface în fibre (descâlcind), a înfoia și a curăța de impurități Si: a scămoșa (2). 2 vt (C. i. pene) A smulge (și a descâlci) fulgii de pe cotor, pentru a face puf. 3 vt (Trs; Mar; c. i. păsări tăiate) A jumuli. 4 vr (Reg; d. pânză, țesături; îf scărmâna) A se destrăma (2). 5 vt (Pfm; c. i. ființe) A părui1. 6 vt (Pfm; pgn; c. i. ființe) A bate tare (smulgându-i părul, zgâriindu-l, sfâșiindu-i hainele etc.). 7 vt (Pex) A sfâșia, a rupe hainele (în urma bătăii). 8 vt (Cu sens atenuat) A certa, a lua la rost. 9 vt (Reg; îe) A se ~ de cap A-și smulge părul de pe cap (de necaz, de durere, de deznădejde). 10 vt (Îvr; prin lărgirea sensului; c. i. armate dușmane, inamici) A hărțui2 (2). 11 vt (Nob) A jefui. 12 vt (Îvr; prin lărgirea sensului; c. i. pământul sau focul, jarul etc.) A scormoni (2). 13 vt (Îe) A-i ~ punga cuiva A-i lua cuiva toți banii. 14 vt (Înv; fig) A cerceta amănunțit.

SCĂRMĂNA, scarmăn, vb. I. Tranz. 1. A descurca și a răsfira (cu mîna sau cu mașina) lîna brută sau alte materiale fibroase, pentru a le curăța de impuritățile aderente și a le înfoia. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mîna lîna. EMINESCU, O. IV 81. ◊ Refl. reciproc. (Metaforic) Pe cer, ca niște grămezi mari de lînă, norii se scărmănau între ei, se subțiau tot mai mult, îngăduind lunii să-și arate palida ei lumină. CAZABAN, V. 83. ♦ (Rar) A desprinde de cotor, a smulge fulgii penelor, spre a face puf. Baba scărmăna pene, moșneagul vindea înainte marfa... care nu mai avea trecere. DUNĂREANU, CH. 77. ◊ (Refl., în expr.) A se scărmăna de cap = a-și smulge părul din cap (de necaz, de supărare etc.). Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face; și de voie, de nevoie, nunta s-a făcut. CREANGĂ, P. 8. 2. Fig. A bate tare (pe cineva); a lua la rost, a certa rău (pe cineva). După ce a scărmănat-o... i-a dat a doua zi drumul. CARAGIALE, O. III 8. 3. Fig. A scotoci, a scormoni. Omul... scarmănă pămîntul și scoate dintru adîncimea lui metaluri. PISCUPESCU, O. 91.

A SCĂRMĂNA scarmăn tranz. 1) (lână sau alte materiale fibroase) A răsfira cu mâna sau cu mașina, înfoind (pentru a curăța de impurități și pentru a înlesni torsul); a dărăci. 2) (pene) A preface în puf, rupând fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptăna; a chelfăni; a peni; a scărpina; a țesăla. /<lat. excarminare

A SE SCĂRMĂNA mă scarmăn intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). /<lat. excarminare

scărmănà v. 1. a descurca lâna sau inul smulgând firele; 2. a smulge de păr: vezi să nu te scarmăn; 3. a goli: i-a scărmănat punga. [Lat. EXCARMINARE].

scármăn, a scărmăná v. tr. (lat. [*ex-]carmino, -carminare, a scărmăna, d. carmen, darac; it. carminare, pv. carmenar, sp. [es]carmenar, pg. carmear. – Se conjugă ca supăr). Trag și scutur lînă cu amîndoŭă mînile ca să se descurce și să se scuture de colb și de cornuți, după care urmează peptănatu saŭ dărăcitu. Fig. Bat, lovesc, trîntesc, scutur: fugĭ maĭ răpede, că te scarmănă. Scutur, golesc, jăfuĭesc: demagogiĭ aŭ scărmănat bugetu. – În Bucov. Trans. și carmăn: c’aŭ cărmănat penele (Șez. 36, 2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scărmăna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. scarmăn, 2 sg. scarmeni, 3 scarmănă; conj. prez. 1 sg. să scarmăn, 3 să scarmene; imper. 2 sg. afirm. scarmănă

scărmăna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. scarmăn, 3 scarmănă; conj. prez. 3 să scarmene

scărmăna vb., ind. prez. 1 sg. scarmăn, 3 sg. și pl. scarmănă; conj. prez. 3 sg. și pl. scarmene

scărmăna (ind. prez. 1 sg. scarmăn, conj. scarmene)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂRMĂNA vb. v. analiza, atinge, bate, cerceta, examina, investiga, jumuli, lovi, părui, studia, urmări.

SCĂRMĂNA vb. 1. v. dărăci. 2. v. pieptăna.

SCĂRMĂNA vb. (TEXT.) 1. a dărăci, a pieptăna, (Olt., Ban. și Transilv.) a drigla, (Transilv.) a hecela. (A ~ lîna la darac.) 2. a peria, a pieptăna. (A ~ fuiorul.)

scărmăna vb. v. ANALIZA. ATINGE. BATE. CERCETA. EXAMINA. INVESTIGA. JUMULI. LOVI. PĂRUI. STUDIA. URMĂRI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scărmăna (-armăn, -at), vb.1. A smulge și a răsfira lîna sau alte materiale. – 2. A carda, a dărăci. – 3. A scutura, a zgîlțîi. – 4. A cerceta, a examina, a nota. – Var. rară càrmăna. Mr. scarmin, scărminare, megl. rascarmin, ras-cărminari. Lat. escarmĭnāre (Pușcariu 1544; Candrea-Dens., 265; REW 2958), cf. sp. escarmenar, calabr. scarminare, Capodistria me scremeneo „îmi smug părul”. – Der. scărmănător, s. m. (dărăcitor); scărmănătoare, s. f. (dărăcitoare); scărmănătură, s. f. (darac; dărăcit; pedeapsă); scărmăneală, s. f. (bătaie, chelfăneală).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scărmăna, vb. tranz. – v. scălmăna.

scălmâna, scalmăn, (scărmăna), vb. tranz. – 1. A smulge fulgii penelor: „Om mere în șezătoare la scălmânat de pene” (Crâncău, 2013). 2. A răsfira lâna. 3. A bate pe cineva. – Et. nec. (DEX); lat. *excarminare (Scriban; Pușcariu, CDDE, cf. DER; MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scărmăna, scarmăn v. t. 1. a certa 2. a bate

Intrare: scărmăna
verb (VT37)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scărmăna
  • scărmănare
  • scărmănat
  • scărmănatu‑
  • scărmănând
  • scărmănându‑
singular plural
  • scarmănă
  • scărmănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scarmăn
(să)
  • scarmăn
  • scărmănam
  • scărmănai
  • scărmănasem
a II-a (tu)
  • scarmeni
(să)
  • scarmeni
  • scărmănai
  • scărmănași
  • scărmănaseși
a III-a (el, ea)
  • scarmănă
(să)
  • scarmene
  • scărmăna
  • scărmănă
  • scărmănase
plural I (noi)
  • scărmănăm
(să)
  • scărmănăm
  • scărmănam
  • scărmănarăm
  • scărmănaserăm
  • scărmănasem
a II-a (voi)
  • scărmănați
(să)
  • scărmănați
  • scărmănați
  • scărmănarăți
  • scărmănaserăți
  • scărmănaseți
a III-a (ei, ele)
  • scarmănă
(să)
  • scarmene
  • scărmănau
  • scărmăna
  • scărmănaseră
scălmăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cărmăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scălmâna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scărmâna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scărmăna, scarmănverb

  • 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dărăci
    • format_quote Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mîna lîna. EMINESCU, O. IV 81. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc metaforic Pe cer, ca niște grămezi mari de lînă, norii se scărmănau între ei, se subțiau tot mai mult, îngăduind lunii să-și arate palida ei lumină. CAZABAN, V. 83. DLRLC
    • 1.1. A smulge fulgii penelor pentru a face puf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Baba scărmăna pene, moșneagul vindea înainte marfa... care nu mai avea trecere. DUNĂREANU, CH. 77. DLRLC
      • chat_bubble reflexiv A se scărmăna de cap = a-și smulge părul din cap (de necaz, de supărare etc.). DLRLC
        • format_quote Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face; și de voie, de nevoie, nunta s-a făcut. CREANGĂ, P. 8. DLRLC
  • 2. figurat familiar A bate sau a certa pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate certa
    • format_quote După ce a scărmănat-o... i-a dat a doua zi drumul. CARAGIALE, O. III 8. DLRLC
  • 3. figurat Scormoni, scotoci. DLRLC
    • format_quote Omul... scarmănă pămîntul și scoate dintru adîncimea lui metaluri. PISCUPESCU, O. 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.