Definiția cu ID-ul 905281:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPEȚEL, căpețele, s. n. Bucățică mică din ceva (mai ales dintr-o luminare consumată). La căpețelul de luminare ce sta în gîtul gărafei, cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte legată cu piele și roasă de molii. EMINESCU, N. 44. În clondir se stinge căpețelul de lumină! EMINESCU, O. I 49.