CÎRJĂ subst. 1. – Luca (C Bog). 2. + -an, Cîrjan, olt. (AO VIII 293) scris și Carjan; cf. subst. cîrjan „voinic” (DLR). 3. Cîrje (Ștef; Mar); Cîrjescul (Ștef); 4. Cîrjea (Moț). 5. Cîrjeu, munt. (13 – 15 B 227); – vistier (16 B II 126); – mold. (Isp III¹; 17 A IV 7); Cîrjei, Cîrjiți ss. 6. Cîrjău, Ioan (Î Div). Cărjău, 1654 (D Buc). 7. Crăje, Sandru (Sur I) prob. transcriere greșită pt. Cărje. 8. + -ar: Cîrjari s. 9. + -oiu, Cîrjoiu (Am);Păuna (Î Div); Cîrjoaia s. 10. Cîrjola, fam. (Bz).