Definiția cu ID-ul 438993:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cîrcă (-ci), s. f. – Spinare, spate. – Mr. ngărcač, megl. cărcač. Sl. krŭkŭ „gît” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 315; Cihac, II, 40; Conev 89); cf. ceh. krk, bg. krŭk în mr. și megl. din v. bg. gurkač.