CVARTÍR, cvartiruri, s. n. Locuință temporară a unui grup de oameni în trecere pe undeva; p. ext. locul unde cineva își așază locuința. ♦ (Reg.) Locuință cu caracter provizoriu (într-o familie străină); gazdă. – Din rus. kvartira.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de rain_drop | Semnalează o greșeală | Permalink

cvartír s. n., pl. cvartíruri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cvartír și fartír n., pl. e (rus. kvartíra, germ. quartier, d. fr. quartier, d. quart, sfert. V. sfert). Rar azĭ. Pop. Loc de dormit, locuință. A da soldațiĭ la fartir, a-ĭ stabili pin [!] cantonamente, pin casele particularilor în lipsă de cazarme.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink