Definiția cu ID-ul 950024:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
curui, curuiesc, (curlui), vb. tranz. – (reg.; pop.) A croi, a confecționa, a face: „Curuiește-mi cămașa!” (Bilțiu, 1996: 300); „Icoane mă curuiesc / Și-n biserici mă tomnesc” (Bilțiu, 1996: 223). – Cf. croi „a confecționa” (< sl. krojiti) (MDA).