CREIȚÁR, creițari, s. m. Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat in sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania si în Bucovina până la sfârșitul sec. XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin; p. gener. ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Var.: crăițár, crițár s. m.] – Din magh. krajczár.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
Zavaidoc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CREIȚÁR s. (reg.) crucer. (~ul era o monedă de argint sau de aramă.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
creițár (creițári), s. m. – 1. Monedă de o centimă dintr-un florin austriac. – 2. Bani. Germ. Kreuzer (Borcea 184), în parte prin intermediul mag. krajcár (DAR; Gáldi, Dict., 123). A circulat înainte în Trans. și Bucov., înv. Cf. ven. craizer, it. craicero (Battisti, II, 1145).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
creițár s. m. (sil. crei-), pl. creițári
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
creițari s. m. pl. (înv.) bani
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink