13 definiții pentru cosmodrom
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COSMODROM, cosmodromuri, s. n. Teren amenajat cu platforme, rampe și instalații pentru lansarea sateliților artificiali ai Pământului și a navelor cosmice. – Din fr. cosmodrome, rus. kosmodrom.
cosmodrom sn [At: DN2 / Pl: ~uri, (îvr) ~oame / E: fr cosmodrome, rs коснодром] 1 Teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali și a navelor cosmice. 2 Stație de plecare pentru navele cosmice cu oameni la bord Si: astrodrom.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COSMODROM, cosmodromuri, s. n. Teren special amenajat cu platforme, rampe și instalații pentru lansarea sateliților artificiali ai pământului și a cosmonavelor. – Din fr. cosmodrome, rus. kosmodrom.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COSMODROM s.n. Teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali ai Pămîntului și a navelor cosmice; stație de plecare pentru navele cosmice cu oameni la bord; astrodrom. [Pl. -oame. / cf. fr. cosmodrome, rus. kosmodrom].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COSMODROM s. n. bază tehnică special amenajată pentru lansarea și aterizarea navelor cosmice și a sateliților artificiali; astrodrom. (< fr. cosmodrome, rus. kosmodrom)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cosmodrom s. n. (astr.) Teren special amenajat pentru aterizarea și decolarea navelor cosmice ◊ „Iuri Gagarin lângă pătuțul fetiței sale. Și de aici, din camera copiilor, direct la cosmodrom.” T.N. 30/61 p. 31. ◊ „[...] alocarea de resurse pentru construirea unui cosmodrom.” Sc. 3 VI 79 p. 6; v. și 11 IV 79 p. 6 (din rus. kosmodrom, fr., engl. cosmodrome; DMN 1961, BD 1970; Fl. Dimitrescu în LR 2/1962 p. 135 și LR 4/1962 p. 398, Th. Hristea P.E. 114, FC I 141, 150, 284, Graur C. 21; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COSMODROM ~uri n. Teren cu instalații pentru asamblarea, pregătirea și lansarea rachetelor cosmice și a sateliților artificiali ai Pământului. /<fr. cosmodrome
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cosmodrom (desp. -mo-drom) s. n., pl. cosmodromuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cosmodrom (-mo-drom) s. n., pl. cosmodromuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cosmodrom s. n. (sil. -drom), pl. cosmodromuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COSMODROM s. astrodrom.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COSMO- „lume, univers; cosmic, universal”. ◊ gr. kosmos „ordine, ornament, univers” > fr. cosmo-, engl. id., germ. kosmo- > rom. cosmo-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de viață din spațiul cosmic. 2. Studiu al activității factorilor cosmici asupra organismelor vii; ~ceras (v. -ceras), s. m., tip de amonit jurasic, a cărui cochilie evolută era ornamentată cu numeroase coaste curbate și polifurcate; ~crație (v. -crație), s. f., monarhie universală, preconizată de filozofii antici; ~drom (v. -drom), s. n., teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali și a navelor cosmice; sin. astrodrom; ~economie (v. eco-1, v. -nomie), s. f., economie mondială; sin. mondoeconomie; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., știință care studiază funcțiile organismului în condiții artificiale cosmice sau în timpul zborului cosmic; ~genie (v. -genie1), s. f., teorie referitoare la formarea universului; ~gonie (v. -gonie), s. f., ramură a astronomiei care studiază forma și evoluția universului; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cosmografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu descrierea corpurilor și a fenomenelor cerești; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a aștrilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în cosmologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază structura și evoluția universului și legile care îl guvernează; ~naut (v. -naut), s. m. și f., astronaut*; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitatea legilor care guvernează universul; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., studiul acțiunii nocive a factorilor cosmici asupra viețuitoarelor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COSMODRÓM (< rus., fr.; {s} cosmo + dromos „loc de alegare”) s. n. Complex de instalații, echipamente, construcții și terenuri aferente destinate asamblării, verificării și lansării sateliților artificiali și navelor cosmice, precum și urmăririi zborurilor acestora și transmiterii comenzilor de corecție; complex de lansare. Principalele c.: Cape Kennedy (v. Cape Canaveral), Vandenberg și Wallops Island (S.U.A.), Baikonur (Kazahstan), Plesețk și Kapustin Lar (Federația Rusă), Kenya (platforma italiană San Marco), Kouruo și Hamman Guir (Franța), Kagoshima și Tanegashima (Japonia)
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: cos-mo-drom
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: cos-mo-drom
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cosmodrom, cosmodromurisubstantiv neutru
- 1. Teren amenajat cu platforme, rampe și instalații pentru lansarea sateliților artificiali ai Pământului și a navelor cosmice. DEX '09 DNsinonime: astrodrom
etimologie:
- cosmodrome DEX '09 DEX '98 DN
- kosmodrom DEX '09 DEX '98 DN