Definiția cu ID-ul 46621:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONURBAȚIE s. f. Formă complexă de așezare umană formată dintr-un oraș cu rol de centru, spre care gravitează, din punct de vedere economic, administrativ și cultural, o serie de orașe învecinate mai mici. – Din fr. conurbation.