Definiția cu ID-ul 43502:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONJUNCȚIE, conjuncții, s. f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Var.: conjuncțiune s. f.] – Din fr. conjonction, lat. conjunctio, -onis.