conectiv, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr connectif] 1-2 a Care poate fi conectat². 2 sn (Bot) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. 3 sn (Mat) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii Si: conector (3), functor, operator. 4 sn (Grm) Cuvânt de relație în propoziție sau în frază.