condur² sm [At: I. NEGRUZZI, S. IV, 492 / Pl: ~i / E: tc kondúra] 1 (Înv) Pantof femeiesc cu toc înalt, împodobit, adesea, cu broderii. 2 (Ban) Zestrea miresei. 3 (Fig; iuz) Femeie. 4 (Bot; Mol; îs) ~ul doamnei Plantă ornamentală agățătoare, cu flori mari, galben-roșcate și cu un pinten drept Si: (reg) altanâc, altângea, altângic, bostănei, bostunași, colțunaș, ciocănași, ciorcănei, floarea-cu-două-cozi, hobridrag, lobidrag, bobisdrag, lopostani, lupidrag, lupisdrag, năsturții, nemțoaice, pinteni, rostoponi, sultănele (Tropaeolum majus).