Definiția cu ID-ul 440745:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
concede (-d, -ces), vb. – A îngădui, a încuviința; a ceda un drept. Fr. concéder. Participiul nu se folosește. – Der. concediu, s. n., din fr. congé, it. congedo, contaminat cu concede; concedia, vb.; concesie, s. f., din fr. concession.