comoară f. 1. grămadă de aur, de argint, de lucruri prețioase; 2. locul unde se află închisă comoara; 3. fig. se zice de tot ce se consideră ca prețios, ce poate fi folositor: munca este o comoară; 4. fig. mină abundantă: inima-i o comoară de bunătăți. [Slav. KOMORA, cămara vistieriei].