COMENDUIRE, comenduiri, s. f. Comandament militar care supraveghează îndeplinirea corectă a serviciului, păstrarea ordinii și a disciplinei într-o garnizoană, într-o unitate militară sau în cadrul unui dispozitiv de luptă. Din pricina unei neglijențe a comenduirii am rămas nedecorat. CARAGIALE, M. 287. ♦ (Concretizat) Localul în care se află un asemenea comandament. Comenduirea pieței.