COMANDO s.n. 1. Corp de trupe în timpul războiului buric din Africa. 2. Detașament cu efectiv redus, constituit din oameni selecționați și instruiți în mod special pentru acțiuni dificile și periculoase, în condiții speciale (subversiuni, debarcare, desant aerian, acțiuni în spatele frontului inamic etc.). [Pl. -uri. / < fr., port. commando, cf. germ. Kommando].