Definiția cu ID-ul 440290:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
colăier (-ri), s. m. – Persoană care merge cu colindul de sărbătorile Crăciunului. După DAR, de la călăie „dulce,” prăjitură, și acesta din tc. kaliie „puré de verdețuri cu unt”. În Mold.