colivie sf [At: MOXA, 390/29 / V: (înv) culv~ / Pl: ~ii / E: vsl коульвия, клувия, ngr χουλβτ, χλοτβτ] 1 Cușcă din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative. 2 (Îe) A-i trece (sau trăsni) cuiva ceva prin ~ A-i trece prin minte. 3 (Înv; îe) A-și pune ~ cu sticleți pe cap A se căsători. 4 Construcție de metal acționată mecanic, care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei mine. 5 Cușcă mare cu gratii de fier în care se transportă animalele sălbatice. 6 Cabină de ascensor. 7 (Mec; d. mașini) Carcasă care închide corpurile de rulare ale unui rulment, menținând totodată distanța între ele. 8 (Arg) Celulă la închisoare. 9 (Pfm) Cap.