opțiuni
  • info

12 definiții pentru cofăiel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COFĂIEL, cofăiele, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-iel] – Cofei + suf. -el.

COFĂIEL, cofăiele, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-iel] – Cofei + suf. -el.

cofăiel sn [At: CREANGĂ, P. 10 / V: ~foi~ / P: ~fă-iel / Pl: ~e / E: cofei + -el] Cofă (1) mică cu capac Si: cofiță1 (1).

COFĂIEL, cofăiele, s. n. (Mold.) Cofiță. Jder a poftit apă și și-a potolit setea dintr-un cofăiel; după aceea s-a șters la gură cu dosul palmei. SADOVEANU, F. J. 580. ♦ Cantitatea (de apă, de vin etc.) care încape într-o cofiță. Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin. CREANGĂ, P. 10.

cofăĭél și cofoĭél n., pl. e. Nord. Cofiță.

cofoiel sn vz cofăiel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cofăiel (reg.) s. n., pl. cofăiele

cofăiel (reg.) s. n., pl. cofăiele

cofăiel s. n. (sil. -fă-iel), pl. cofăiele

cofăiel

cofăel, -le.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COFĂIEL s. v. cofiță, donicioară.

cofăiel s. v. COFIȚĂ. DONICIOARÂ.

Intrare: cofăiel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cofăiel
  • cofăielul
  • cofăielu‑
plural
  • cofăiele
  • cofăielele
genitiv-dativ singular
  • cofăiel
  • cofăielului
plural
  • cofăiele
  • cofăielelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cofăel
  • cofăelul
  • cofăelu‑
plural
  • cofăele
  • cofăelele
genitiv-dativ singular
  • cofăel
  • cofăelului
plural
  • cofăele
  • cofăelelor
vocativ singular —
plural —
cofoiel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cofăiel, cofăielesubstantiv neutru

  • 1. regional Cofiță, donicioară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cofiță donicioară
    • format_quote Jder a poftit apă și și-a potolit setea dintr-un cofăiel; după aceea s-a șters la gură cu dosul palmei. SADOVEANU, F. J. 580. DLRLC
    • 1.1. Cantitatea (de apă, de vin etc.) care încape într-o cofiță. DLRLC
      • format_quote Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin. CREANGĂ, P. 10. DLRLC
etimologie:
  • Cofei + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.