CODÁNĂ ~e f. Fată tânără (cu cozi); fetișcană. /coadă + suf. ~ană /coadă + suf. ~aș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CODÁN, -Ă, codani, -e, s. f., adj. 1. S. f. Fată tânără (cu cozi). 2. Adj. (Rar; despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă). – Coadă + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

codán adj. m., s. m., pl. codáni; f. sg. codánă, pl. codáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

codán, -ă adj. (d. coadă). Fam. Cu coada mare: vulpea codană. S. f. (din godană supt [!] infl. luĭ codan). Fată care începe a intra în horă. V. godănacă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

godănác, -ă adj. și s. (bg. godinak, de un an, d. godina, an. V. godac, godin). Vest. Băĭat orĭ fată de 10-15 anĭ: Ho, ho, godănacilor, că nu umblă Turciĭ! (CL. 1920, 635). (În Ĭal. chear [!] godinac, godac, godin, purcel). – Și codănac (maĭ ales fem., infl. de coadă, adică „fată care începe a-șĭ împleti coada”). Și godană, în est codană. V. noatîn.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink