Definiția cu ID-ul 439987:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cocal (-le), s. n. – Os, os lung. Țig. kokalo (Graur 141); din ngr. ϰόϰϰαλον, cf. bg. kokal. – Der. cocîlcă, s. f. (persoană zdravănă și puternică); cocîrlos, adj. (osos, ciolănos).