cnocaut sf [At: DEX² / V: knock-out, K. O. / Pl: ~uri / E: eg knock-out] 1 Scoatere din luptă a unui boxer care, în urma loviturilor primite, nu poate relua lupta în zece secunde. 2 (Îe) A face knock-out (sau K. O) A lăsa pe cineva fără simțire în urma unei lovituri. 3 (Fig; îae) A lăsa pe cineva fără replică.