ciupag sn [At: LB / V: (reg) ~peag / Pl: ~age, (rar) ~uri / E: vsl чипагь] 1 Parte a iei de deasupra brâului Si: ciupăgar (1). 2 (Reg) Bucată de pânză cât o batistă, ce se dă la înmormântare copiilor care duc sfeșnicele, crucea etc Si: ciupăgar (2). 3 (Reg) Ie. 4 Broderie pe pieptul iei. 5 (Înv) Pieptar din stambă subțire cu căptușeală din americă. 6 (Arg; înv) Pălărie (tare). modificată