cimentist s. m. Muncitor care lucrează într-o fabrică de ciment ◊ „Realizări ale cimentiștilor turdeni.” Sc. 23 I 61 p. 1. ◊ „În această săptămână s-a dat în folosință la Bicaz, orașul energeticienilor și cimentiștilor, o nouă și modernă policlinică.” Sc. 15 VII 84 p. 1. ◊ „Fieni – orașul cimentiștilor” R.l. 20 V 85 p. 2; v. și Sc. 30 III 64 p. 1 (din ciment + -ist; cf. fr. cimentier; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; DN3, DEX-S)