3 intrări

57 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext., din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră.

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext., din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră.

cetera [At: LB / V: ~tăra, (reg) ~tara, ~ri / Pzi: ceter, și ~tăr, ceater, ceatăr, ~rez, ~tărez / E: ceteră] 1 vi (Trs) A cânta din ceteră. 2 (Pex) A cânta (din alt instrument sau din gură). 3 vt (Mol) A plictisi pe cineva cu vorba. 4 vt (Mol) A face cuiva observații Si: a certa (1).

CETERA, ceter, vb. I. 1. Intranz. (Regional) A cînta din ceteră, p. ext. din alț instrument sau. din gură. Ceteră nu-mi trebuia, Ceter am cu gura mea. POP. 2. Tranz. (Mold., Transilv.) A plictisi, a sîcîi, a bate (pe cineva) la cap. (În forma cetăra) Ia tacă-vă gura de-acum, zise Plămînzilă. Destul e o măciucă la un car cu oale! Nu tot cetărați pe măria-sa, că om e dumnealui! CREANGĂ, P. 258. – Variantă: cetăra vb. I.

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cînta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sîcîi. – Din ceteră.

A CETERA ceter pop. 1. intranz. înv. A cânta din ceteră (sau din alt instrument cu coarde). 2. tranz. pop. 1) (persoane) A deranja întruna și insistent cu același lucru; a pisa; a necăji; a plictisi. 2) (hăituri, colinde etc.) A spune pe de rost, expresiv și cu intonație adecvată; a declama; a recita. /Din ceteră

ceterà v. Tr. Mold. 1. a cânta din ceteră; 2. a asurzi, a ameți cu vorba: nu pot cetărați pe Măria-sa, că om e dumnealui CR.

CETERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara).

CETERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara).

ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții, și altele, și ceilalți, și așa mai departe. [Scris și: et caetera.Abr.: etc.Var.: etera adv.] – Din lat. et caetera.

ceteră sf [At: PSALT. HUR. 109/34 / V: ~tără, ceat~, ceatără, ceatere, ceatără / Pl: ~ri și -re, ceateri, ceatiri / E: ml cithera] 1 (Înv) Instrument muzical cu coarde, greu de identificat, putând fi vorba chiar de chitară sau de harpă. 2 (Trs) Vioară. 3 Instrument cu tablă de armonic triunghiulară sau ovală, fundul lat, gâtul lung, cu un număr de coarde variind de la 3 la 12 perechi, folosit în Evul Mediu, dar mai ales în sec. XVI și XVII.

etcetera av [At: ASACHI, P. R. 12/16 / V: (înv) ece~, ețe~, etțe~ / Abr: etc. / S și: et caetera, et cetera / P: et-ce-te-ra / E: lat et caetera] 1 (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții. 2 Și așa mai departe. corectat(ă)

ETCETERA adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții, și altele, și ceilalți, și așa mai departe. [Prescurtat: etc.Var.: etera adv.] – Din lat. et caetera.

ETERA adv. v. etcetera.

CETERĂ, ceteri, s. f. (Transilv., Mold.) Vioară. Lacrimile îi curgeau pe ceteră, cîntînd. CAMILAR, T. 152. Cîntecele tremurate începură din toate trei ceterile deodată. AGÎRBICEANU, S. P. 65. Lăutarii aduși în grabă își struneau ceterile, în vreme ce sufletul mulțimii prinse a fremăta. DAN, U. 335. Decît c-o ceteră rea, Mai bine cu gura mea. Cetera-i cu patru strune Și mai rele și mai bune... Gura mea toate le spune; Cetera mai și greșește... Gura mea le potrivește! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 357.

ETCETERA adv. (Prescurtat etc.; arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții, și altele, și ceilalți, și așa mai departe. – Variantă: etera (DUMITRIU, B. F. 147, C. PETRESCU, C. V. 87) adv.

CETERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara).

ETCETERA adv. Și alții, și altele, și așa mai departe. [Pron. et-ce-te-ra, abrev. etc. / < lat. et caetera].

ETCETERA abr. etc. / adv. și alții, și altele, și așa mai departe. (< lat. et caetera)

CETERĂ ~e f. reg. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, pe care sunt întinse patru coarde, ce vibrează când sunt atinse cu arcușul (sau sunt ciupite); scripcă; vioară. /<lat. cithera

ETCETERA adv. Și alții; și altele; și ceilalți; și așa mai departe. /<lat. et caetera [scris prescurtat etc.]

CETERĂ s.f. (Mold., Trans. SV) Instrument cu coarde; harfă; vioară. A: În ceateri și cu glasurile cîntărilor. .DOSOFTEI, PS; cf. DOSOFTEI, VS. C: Ochii vază cetera. OG, 390. Etimologie: lat. cithera.

cèteră f. Tr. instrument de muzică cu coarde (numit după localități diplă, lăută, vioară): decât cu o ceteră mai bine cu gura mea POP. [Lat. vulg. CITERA = clasic CITHARA].

etcetera adv. (abreviat: etc.) și celelalte, și mai departe, și așa mai departe.

cetăréz v. tr. (ung. csatározni, a hărțui, csatarászni, -rázni, a flecări, d. csatár, hărțuitor, csáta, bătălie, ceartă, strajă, ceată. V. ceată. Cp. cu taĭfas). Trans. Mold. Bat capu, plictisesc cu vorba: nu mă maĭ cetăra și tu! – Și cétăr, céterĭ, céatără, cetărăm.

céteră f., pl. e și ĭ (lat. cithera = cithara, d. vgr. kithára; it. cétera și cetra. V. chitară, citeră). Vechĭ. Azĭ. Trans. vest. Vioară, lăută, diblă. – Și cétără, pl. ere, erĭ (Ps. Ș.).

ceteréz v. intr. și tr. (d. ceteră). Maram. Cînt din ceteră.

*etc. Prescurtare îld. et cetera, care pe lat. înseamnă „și cele-lalte” (adică „lucrurĭ”). E mult maĭ bine a te servi de rom. „ș. a.” saŭ „ș. c. l.” (și altele, și cele-lalte).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cetera (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ceter, 3 ceteră; conj. prez. 1 sg. să ceter, 3 să cetere

cetera (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 ceteră

cetera vb., ind. prez. 1 sg. ceter, 3 sg. și pl. ceteră

ceteră (reg.) s. f., g.-d. art. ceterii; pl. ceteri

!et cetera (lat.) loc. adv.; abr. etc. [cit. etîkî] (neprecedat de virgulă)

ceteră (reg.) s. f., g.-d. art. ceterii; pl. ceteri

et cetera / et caetera (lat.) [pron. etcetera] (cae-) loc.; abr. etc.

ceteră s. f., g.-d. art. ceterii; pl. ceteri

etc., abreviere pentru et caetera (înainte de etc. se pune virgulă !).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CETERĂ s. v. scripcă, vioară, violină.

ETCETERA adv. (slavonism înv.) proci.

ceteră s. v. SCRIPCÂ. VIOARĂ. VIOLINĂ.

ETCETERA adv. (slavonism înv.) proci.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceteră (-re),1. (Înv.) Citolă. – 2. (Trans.) Vioară. – Var. ceateră, ce(a)tără. Lat. cithera (Pușcariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. cet(e)ra. Este dublet. de la chitară (var. ghitară), s. f., din ngr. ϰιυάρα, sau din it. chitarra (mr. chithară), și de la țițeră, s. f. (Trans., vioară), din mag. citera (Cihac, II, 488). – Der. cetera, vb. (Trans., a cînta la ceteră sau vioară; Mold., a molesta a importuna, a deranja), cf. Philippide, ZRPh., XXXI (1907), p. 303; ceteraș, s. m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. citerás; chitarist, var. ghitarist, s. m. (persoană care cîntă la chitară).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cetera, v.i. 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DEX, MDA).

cetera, ceter, vb. intranz. – 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DLRM, DEX, MDA).

cetera, vb. intranz. – 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră.

ceteră, ceteri, s.f. Vioară: „Din lemnuș, / Numa arcuș. / Din lemn verde, / Ceterele” (Papahagi, 1925: 259). – Lat. pop. cithera (= cithara) „chitară, liră” (Șăineanu, Pușcariu, MDA).

ceteră, ceteri, s.f. – Vioară: „Din lemnuș, / Numa arcuș. / Din lemn verde / Ceterele” (Papahagi, 1925: 259). – Lat. pop. cithera (= cithara) „chitară, liră” (Șăineanu; Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; DLRM, MDA) < gr. kithára (Scriban).

ceteră, ceteri, s.f. – Vioară. – Lat. cithera.

Intrare: cetera (vb.)
cetera1 (vb.) verb grupa I conjugarea I
verb (VT41)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cetera
  • ceterare
  • ceterat
  • ceteratu‑
  • ceterând
  • ceterându‑
singular plural
  • ceteră
  • ceatără
  • ceterați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ceter
(să)
  • ceter
  • ceteram
  • ceterai
  • ceterasem
a II-a (tu)
  • ceteri
(să)
  • ceteri
  • ceterai
  • ceterași
  • ceteraseși
a III-a (el, ea)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetera
  • ceteră
  • ceterase
plural I (noi)
  • ceterăm
(să)
  • ceterăm
  • ceteram
  • ceterarăm
  • ceteraserăm
  • ceterasem
a II-a (voi)
  • ceterați
(să)
  • ceterați
  • ceterați
  • ceterarăți
  • ceteraserăți
  • ceteraseți
a III-a (ei, ele)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • ceterau
  • cetera
  • ceteraseră
verb (VT38)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cetăra
  • cetărare
  • cetărat
  • cetăratu‑
  • cetărând
  • cetărându‑
singular plural
  • ceatără
  • cetărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cetăr
  • ceatăr
(să)
  • cetăr
  • ceatăr
  • cetăram
  • cetărai
  • cetărasem
a II-a (tu)
  • ceteri
(să)
  • ceteri
  • cetărai
  • cetărași
  • cetăraseși
a III-a (el, ea)
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetăra
  • cetără
  • cetărase
plural I (noi)
  • cetărăm
(să)
  • cetărăm
  • cetăram
  • cetărarăm
  • cetăraserăm
  • cetărasem
a II-a (voi)
  • cetărați
(să)
  • cetărați
  • cetărați
  • cetărarăți
  • cetăraserăți
  • cetăraseți
a III-a (ei, ele)
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetărau
  • cetăra
  • cetăraseră
ceteri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cetara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ceteră
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceteră
  • cetera
plural
  • ceteri
  • ceterile
genitiv-dativ singular
  • ceteri
  • ceterii
plural
  • ceteri
  • ceterilor
vocativ singular
plural
cetără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: et cetera / et caetera
  • pronunție: etcetera
compus
  • et cetera
  • silabație: et cae-te-ra info
  • pronunție: etcetera
compus
  • et caetera
ețetera adverb
adverb (I8)
  • etera
etcetera adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • etcetera
etțetera adverb
adverb (I8)
  • etțetera
ecetera adverb
adverb (I8)
  • ecetera
etc abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • etc
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cetera, ceterverb

regional
  • 1. intranzitiv A cânta din ceteră, prin extensiune, din alt instrument muzical sau din gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ceteră nu-mi trebuia, Ceteram cu gura mea. POP. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A bate pe cineva la cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ia tacă-vă gura de-acum, zise Flămînzilă. Destul e o măciucă la un car cu oale! Nu tot cetărați pe măria-sa, că om e dumnealui! CREANGĂ, P. 258. DLRLC
etimologie:
  • ceteră DEX '09 DEX '98

ceteră, ceterisubstantiv feminin

  • 1. regional Scripcă, vioară, violină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lacrimile îi curgeau pe ceteră, cîntînd. CAMILAR, T. 152. DLRLC
    • format_quote Cîntecele tremurate începură din toate trei ceterile deodată. AGÎRBICEANU, S. P. 65. DLRLC
    • format_quote Lăutarii aduși în grabă își struneau ceterile, în vreme ce sufletul mulțimii prinse a fremăta. DAN, U. 335. DLRLC
    • format_quote Decît c-o ceteră rea, Mai bine cu gura mea. Cetera-i cu patru strune Și mai rele și mai bune... Gura mea toate le spune; Cetera mai și greșește... Gura mea le potrivește! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 357. DLRLC
etimologie:

et cetera / et caeteralocuțiune adverbială

  • 1. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții, și altele, și ceilalți, și așa mai departe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: proci
  • comentariu abreviere etc. DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.