Definiția cu ID-ul 1310981:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cepui (a ~) (a pune cepuri; a curăța arbori) (reg., rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cepuiesc, 3 sg. cepuiește, imperf. 1 cepuiam; conj. prez. 1 sg. să cepuiesc, 3 să cepuiască