celar sn [At: CORESI, PS. 44 / V: (reg) ~iu / Pl: ~e / E: lat cellarium] 1 (Îrg) Cămară. 2 (Îrg) Odăiță alipită la camera principală. 3 (Îrg) Cea mai mică din cele două odăi ale casei. 4 (Îrg) Căsuță care servea ca locuință de iarnă. 5 (Reg) Bucătărie în casele țărănești mai vechi, comunicând cu tinda, în care mâncau ai casei și păstrau alimentele. 6 (Reg) Pivniță. 7 Hambar. 8 (Reg) Ascunzătoare. 9 (Reg) Despărțitură mică, în coliba de la stână, în care se păstrează vasele pline cu lapte. 10 (Reg) Despărțitură în stână, cât o cămară, unde se țin unt, brânză, rachiu etc.