CATAIF, cataifuri, s. n. Prăjitură făcută din două straturi de tăiței foarte subțiri, prăjiți în unt și stropiți cu sirop, între care se pune frișcă. Cine știe ca să facă... cataifuri și caimac? ALECSANDRI, T. I 356. Cataifurile treceau pe dinaintea lui fără măcar să le atingă. NEGRUZZI, S.I 286. – Pl. și; cataife.