CARP gr. Kάρπος < ϰαρπός „fruct”. 1. – fam. (Băl VI), -ești (16 B II 19). 2. Carpu Brenevig, mold., 1660 (Sd VI 105). 3. Carpe, (Buc). 4. Cu met.: Crăpești s. (Cat) sau < subst. crap 5. Prob. Carpis (Arh); Cărpiș, V. (Ard). 6. Uneori și ca prescurtare din Policarp. 7. Cárpina f. (Ant Ar) sau < subst. carpen.