caprolactama s. f. (chim.) Monomer din care se obțin materiale plastice ◊ „[...] se zămislește materia primă a fibrei de relon: caprolactama.” Gaz.lit 23 II 61 p. 4. ◊ „La Roman a fost pusă în funcțiune o instalație modernă de recuperare a caprolactamei din deșeurile rezultate în procesul de fabricare a fibrelor sintetice.” R.l. 21 II 85 p. 5 (din fr. caprolactame, germ., rus. Kaprolaktam, engl. caprolactam; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; LTR, DTP; DEX, DN3)