10 definiții pentru capoțel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAPOȚEL, capoțele, s. n. Diminutiv al lui capot2.Capot2 + suf. -el.

CAPOȚEL, capoțele, s. n. Diminutiv al lui capot2.Capot2 + suf. -el.

capoțel sn [At: DA / Pl: ~e / E: capot2 + -el] (Șhp) Capot2 (1) (mic).

CAPOȚEL, capoțele, s. n. Diminutiv al lui capot2.

capoțél n., pl. e (d. capot). Capot scurt, camizolă, matineŭ. V. camizolă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

capoțel s. n., pl. capoțele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: capoțel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capoțel
  • capoțelul
  • capoțelu‑
plural
  • capoțele
  • capoțelele
genitiv-dativ singular
  • capoțel
  • capoțelului
plural
  • capoțele
  • capoțelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capoțel, capoțelesubstantiv neutru

etimologie:
  • Capot + sufix -el. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.