16 definiții pentru camizol

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAMIZOL, camizole, s. n. (Înv.) Haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile. – Din fr. camisole.

CAMIZOL, camizole, s. n. (Înv.) Haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile. – Din fr. camisole.

camizol sn [At: LET. III, 233/2 / V: ~mz~, ~on / Pl: ~e / E: fr camisole] (Înv) 1 Haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile. 2 (Îf ~ mz~) Haină de casă bărbătească Cf: cămașă (2) de noapte, halat.

CAMIZOL, camizole, s. n. (Învechit) îmbrăcăminte scurtă, cu mîneci, făcută din stofă, lînă, pînză etc., pe care o purtau femeile în casă. A trecut pe la mine domnul Vacamar, a continuat țîțaca Leona, îndepărtînd delicat fărîmăturile de pe piepții camizolului dumnisale alb. SADOVEANU, N. F. 138. Frusina se pieptăna cu părul sus se îmbrăca în camizole și în fuste scrobite. GALACTION, O. I 133.

CAMIZOL, camizole, s. n. (Înv.) Haină de casă scurtă, cu mîneci, pe care o purtau femeile. – Fr. camisole.

CAMIZOL s.n. (Franțuzism) Îmbrăcăminte scurtă, cu mîneci, purtată de femei în casă. [< fr. camisole].

CAMIZOL ~e n. înv. Îmbrăcăminte scurtă, cu mâneci, purtată de femei prin casă. /<fr. camisole

camizol n. 1. haină femeiască scurtă și cu mâneci, ce se poartă peste cămașă; camizol de forță, haină de pânză foarte trainică spre a împiedeca pe nebunii furioși de a face rău; 2. numele muntenesc al scurtecuței sau ciupagului.

*camizólă f., pl. e, și -ól n., pl. oale (fr. camisole, d. ven. camisiola, it. camicióla, cămășuță; ngr. kamizóla; rus. kamzól; germ. kamisol). Matineŭ, capoțel, o haĭnă femeĭască de pînză care acopere bustu și șoldurile și care se poartă pin casă. – Vulg. camizón, pl. oane.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

camizol (înv.) s. n., pl. camizole

camizol (înv.) s. n., pl. camizole

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: camizol
camizol1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • camizol
  • camizolul
  • camizolu‑
plural
  • camizole
  • camizolele
genitiv-dativ singular
  • camizol
  • camizolului
plural
  • camizole
  • camizolelor
vocativ singular
plural
camizol2 (pl. -oale) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • camizol
  • camizolul
  • camizolu‑
plural
  • camizoale
  • camizoalele
genitiv-dativ singular
  • camizol
  • camizolului
plural
  • camizoale
  • camizoalelor
vocativ singular
plural
camzol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • camizon
  • camizonul
  • camizonu‑
plural
  • camizoane
  • camizoanele
genitiv-dativ singular
  • camizon
  • camizonului
plural
  • camizoane
  • camizoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

camizol, camizolesubstantiv neutru

  • 1. învechit Haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: scurteicuță
    • format_quote A trecut pe la mine domnul Vacamar, a continuat țîțaca Leona, îndepărtînd delicat fărîmăturile de pe piepții camizolului dumnisale alb. SADOVEANU, N. F. 138. DLRLC
    • format_quote Frusina se pieptăna cu părul sus se îmbrăca în camizole și în fuste scrobite. GALACTION, O. I 133. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.