CAFEA, (2) cafele, s. f. 1. (Numai la sg., cu sens colectiv) Sămînța unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica), care se folosește la prepararea băuturii cu același nume. Cafea prăjită. 2. Băutură preparată din boabe de cafea prăjite și rîșnite, sau dintr-un surogat. Cafea neagră. Cafea cu lapte. ▭ Și nu puteai să ne aduci pînă acum cafeaua? SEBASTIAN, T. 43. Cuconu Ioniță își mîntuia de sorbit cafeaua stînd jos. HOGAȘ, DE. II 87. Cafea turcească v. turcesc. Cafea nemțească v. nemțesc.^[1] ♦ Momentul cînd se ia această băutură. Tocmai după masă, la cafea, își aduse aminte de scrisoare. BART, E. 242.