CĂRDĂȘÍE s. f. v. cârdășie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRDĂȘÍE, cărdășii, s. f. Întovărășire în scopuri condamnabile. [Var.: cârdășie s. f.] – Din cardaș „tovarăș” (înv.; <tc. kardaș) + suf. -ie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cărdășíe v. cârdășie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cărdășíe f. (turc. karn-daš, karyn-daš, tovarăș de mîncare, pop. kardaš, frate). Iron. Gașcă, clică, coterie, ceată de șarlatanĭ. V. camarilă, companie, orta și ortac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink