Definiția cu ID-ul 1182612:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BUFON (fr. bouffon; it. buffone) 1 Personaj comic, nu lipsit de istețime, la curțile regilor, pe care îi delecta cu purtarea, glumele și reflecțiile lui adesea caustice. 2 Actor interpretînd roluri de un comic grosolan. Existența unor asemenea actori, bufoni populari, este menționată la vechile popoare – persani, egipteni. La greci exista chiar o corporație a bufonilor, folosită de amfitrioni, în timpul banchetelor, de la greci trecînd apoi la romani. Mai tîrziu, bufonii apar ca personaje în creația dramatică (ex. bufonul din Regele Lear de Shakespeare), întruchipare a înțelepciunii poporului, care își îngăduiau, în glumele lor, să spună adevăruri usturătoare, fără teama de pedeapsă. În opera lui Homer, Thersit era bufonul oștirii grecești. Nu arareori în teatrele unde avea loc reprezentarea tragediilor lui Sofocle sau Euripide, bufonii amuzau pe atenieni. De asemenea, la romani, Seneca, Marțial, Suetoniu atestă existența, în epoca imperială, a bufonilor denumiți moriones. În teatrul spaniol bufonul era denumit gracioso, în cel englez, clown. În Franța, începînd cu secolul al V-lea, ei sînt cunoscuți sub denumirea de jongleurs. De asemenea, în cronicele și pravilele noastre este menționată existența, la curțile domnilor români, a unui fel de bufoni, măscărici, care, îmbrăcați în vestminte strident colorate, precedau alaiul domnesc, înveselind mulțimea prin mișcările lor iuți și vorbe de duh.